Condamnare

Am o chitară deschisă /O foaie nescrisă…”Bună dimineaţa…Dormi…,,Şi praf de stele/Pe hainele mele…”Bună dimineata…Încă mai dorm.Soarele inca nu se vede de dupa blocul gri din fata geamului.Ma dau jos din pat, imi pun papucii rupti in picioare, deschid zgomotos usa de la camera apoi cea de la baie.Ma spal pe dinti, ma uit in oglinda, incerc sa schitez un zambet dar nu reusesc. Ma imbrac cu aceiasi blugi ca si ieri si imi pun tricoul cel negru, patat cu ceva…lipicios. Am intarziat. Pe drum imi cumpar un covrig tare si vechi de la brutaria din drumul spre scoala si o vad pe frumoasa mea colega. Du-te la ea si…spune ,,Salut!”…pune piedica…
-Buna! Spun eu fericit cu un zambet ciudat.Ce mai faci?
-Cu mine vorbesti?
-Da.
-Pai tocmai vorbeam cu fetele…nu vezi?
-Aaaaa…atunci…vorbim la scoala…Pa! Din nou, fara sa vreau,imi apare acel zambet ciudat…
Si mi-am continuat drumul….,,A vorbit cu mine!”
-Ratatul…spuse ea cand eu eram prea departe pentru a o auzi.
Am ajuns la scoala…cred ca incep sa ma trezesc. Max este unul dintre cei mai buni prieteni ai mei dar, in ultimul timp se comporta cam ciudat. Nu cred ca e de la tigari, deoarece fumeaza de mult timp si nu a avut niciodata ceva, nici acasa nu are probleme, fetele il iubesc, el le iubeste. Ma rog…El este spanchi…Adica poarta o pereche de pantaloni rupti in genunchi si foarte foarte foarte lungi, are papuci colorati, un tricou specific lui si un fular.Da, ciudat…dar el este spanchi,deci trebuie sa se imbrace adecvat. Azi ma astepta in fata intrarii din scoala impreuna cu ceilalti baieti.
-Salut…
-Salut, raspund ei unul cate unul
-Hei ce spui? Ai chef de ceva nou,,,ma intreaba Max.
Nu,e de rau….du-te ratatule nu ai ce pati!
-Da!raspund fericit eu
-O.K.Urmeaza-ne
Cunosc drumul…Da.E clar.Nu este bine.Sper ca nu este ceea ce cred eu…
-O.K.Din moment ce esti aici tot ce vei vedea, vei auzi si vei face ramane intre noi altfel….
Hopa!S-a sunat!Vom intarzia la ora!….Lasa ora!Acum devii si tu spanchi!
-O.K.
Sa nu fie ceea ce cred eu, sa nu fie ceea ce cred eu,sa nu fie ceea ce cred eu…
-Incerci?…si intinde ceva asemanator cu…O DOAMNE!NU!
-A-ti inebunit?!?!?VA DROGATI?AICI?DE UNDE AVETI ASTA?ARUNCA-LE!ARUNCA-LE ACUM!
-Ti-am spus eu…spus Rex…este un ratat!Nu putem avea incredere in el!Si totul e doar din vina ta Max!Tu l-ai adus aici!
-Ai rabdare!Prietene….amice…gandeste-te bine…Devii si tu unul dintre noi!Daca esti de-al nostru o sa faci doar chestii calumea! Fetele o sa fie nebunite dupa tine! O sa devii popular! O sa te distrezi! Stii ce calumea e senzatia?Nu!Nu stii….incearca doar…
Nu stiu ce este cu mine…de ce nu fug…Mai bine ai pleca acum…Lasule…imi este rusine?!?Dar eu nu vreau sa fiu spanchi…eu vreau sa fiu eu…un elev oarecare, normal, care vrea sa faca facultatea de medicina si sa ajunga un doctor celebru…Dar stai…ce inseamna a fi normal?Daca asta inseamna a fi normal…NU!Ai vazut atatea filme, atatea documentare , atatea vieti distruse din cauza unui praf!Da…dar in filme oamneii se simteau bine…aveau ma multi bani decat ar avea un doctor care termina medicina…NU!Nu ai de ce sa faci asta!Iti distrugi toata viata intr-o secunda!Da…dar acea secunda va fi minunata…NU!Este doar o secunda!Ai toata viata inainte!Ai milioane de secunde inainte!Da…dar acele secunde nu vor fi minunate…NU! Dar vor exsta si secunde minunate !Multe nu doar una!Da…dar nu la fel de minunate…
-Hai!Te hotarasti azi?…spuse nervos Rex
-Lasa-l sa se gandeasca…spuse Max
Uite…uite de exemplu la Max…ce elev bun era si ce a ajuns acum!Ce a ajuns acum?Un spanchi!Ce e un spanchi…doar pantaloni rupti si papuci colorati?Nu! Este un drogat!Nu vorbi asa…este prietenul tau...Este o persoana care isi traieste viata!Care se distreaza!Si eu vreau sa ma distrez…NU!Te vei distra mai incolo…acum du-te la ore!RAMAI!DU-TE!RAMAI!DU-TE!RAMAI!DU-TE!
-Da.
Asa…vezi baiatule ca poti sa fii calumea?!?
Apoi nimic nu a fost la fel…dupa prima doza I-a fost foarte rau…cu timpul organismul s-a acomodat cu noile lui placeri…si a inceput sa vrea…si sa vrea…si sa vrea din ce in ce mai mult pana cand nu a mai avut.A ucis doua femei pentru bani…pentru droguri.O viata intreaga distrusa intr-o secunda…sute de planuri naruite intr-o doza…A fost si o perioada frumoasa pentru el…avea tot ce isi dorea un adolescent spanchi…pantaloni rupti,papuci colorati , un tricu si un fular.Aaaa…te intrebi de ce scriu la persoana a III-a…Hmm…Nu…era doar o banuiala ca cineva asculta sau citeste asta…Ma rog…pentru un posibil cititor…Eu nu mai sunt eu….eu am devenit el….nu mai am stapanire pe corpul meu…de fapt nu mai am stapanire pe nimic…momentan sunt aici…sus…daca te uiti o sa vezi ceva….ei bine sunt si eu pe acolo…si am scris asta ca sa te previn…

,,Am o chitara deschisa/O foaie descrisa/Si praf de stele pe hainele mele/Si incerc/Sa nu uit/Sa nu vad sa cobor dintre ele/Spune-mi oare mai stii cum a fost/ primul inceput/ primul vis pierdut/Stii cate trepte au ramas/ de uracat?/Spune-mi oare mai stii cum a fost/ primul pas gresit/ primul reusit/ spune stii cate au mai ramas /pana azi?”