473(re)

I-se spune Q. Era destul de inteligent pentru vârstă lui. Era chiar deştept! A mers la multe concursuri la diferite materii…La toate a câştigat câte ceva. Chiar daca nu era el cel mai genial, iubit si bogat,r era fericit! Avea chiar şi câţiva prieteni. Nu mulţi, dar erau. Este naiv…

E adevărat? Oare chiar suntem programaţi să murim după 473 de milioane de clipiri? Ne, n-are cum…Dar a dat la TV!... E adevărat. Dar, dar eu nu vreau să mor… Mie îmi plac lucrurile noi, iar la şcoală mi-au spus că oamenii clipesc mereu când văd ceva nou!…Dar îmi place viaţa aşa cum este ea…îmi place să merg la şcoala, să învăţ, sa citesc, să mă întâlnesc cu cei 2 buni prieteni ai mei, să mă joc, să cânt, să călătoresc, sa toate…Lumea e atât de mare iar eu nu am apucat să vizitez mai nimic! Trebuie să opresc asta! Vreau să am o viaţa lungă, lungă de tot! Gata! De acum NU mai clipesc niciodată! Voi închide ochii pentru totdeauna şi îi voi deschide DOAR la când este neapărat necesar…O dată dimineaţa ( involuntar la trezire ), 10 minute la televizor, 5 minute ca să mă joc şi o dată noaptea ca să văd luna…Dar cum rămâne cu restul?.... Mda…vedem noi! Acum să nu mai irosesc clipiri. Am pierdut destule clipiri pană acum.

Şi închise ochii. Acum…sărmanul Q! Cine să îi explice că se înşeală? Cine avea să ştie că el este acum singur între cei patru pereţi albi, întins în pat, perdeaua împiedicând razele solare să pătrundă în acea cameră, în mintea acelui băieţel? Vrea să îşi lungească viaţa…Doar îndrăznind să gândească asta, IT-ul l-ar pedepsi dar el nu doar ,, se gândeşte”, el îndrăzneşte să încerce să lungească viaţa. Q era un băieţel special, cu o voinţa uluitoare şi prin faptul că încarcă să îşi lungească viţa intră pe teritoriul interzis omului, teritoriul It-ian Of.. prostovanul..

Aşa…acum că am închis ochii ce fac? Mbine. Devine plictisitor…Dar e benefic! Voi trăi mai mult decât oricine altcineva…Nu voi muri nicio…nicioda…niciodată...Si Q adormi…Halal mai eşti şi tu mai Q! Imediat ce închizi ochii adormi. Genant! Dar mă rog…WOW! Deci asta ar trebui să fie Universul…Universul! Iar asta-i Timpul…Timpul! Ce tare! Ce naib? Mazga asta curge repede prin labirintul de sticlca. Ciudat... Nu e ca la Tv. Acolo mereu curge incet si la Tv nu e mazga...la Tv e nisip! Nisip alb, galbui si roz! Este... este mult prea ciudat şi mult prea complicat pentru mine, dar…Sunt incapabil să înţeleg timpul…Iar Universul…Universul e mare, e imens! Si e complicat, foarte complicat… La matematica inca nu ne-a invatat sa calculam viata sau timpul iar la fizica inca nu am ajuns la astronomie ca sa inteleg Universul dar îl voi înţelege pentru că eu voi trăi mult, mult de tot! Si voi invata! Eu voi fi cel care va afla totul! Secretul timpului şi taina Universului…Eu!…Doar Eu! Iar aici? Se trezi în camera cu pereţi albi. Rămase încă puţin întins iar apoi…Merg până la Beta… se duse la Beta. Mare greşeala…MA-RE! De ce naiba tocmai el s-a găsit să îndrăznească să încerce să afle totul? De ce tocmai el? Sărmanul Q! Sărmanul Q!A plecat de acasă cu ochii închişi…Ştia foarte bine drumul spre Beta…Drumul trecea prin parc, iar din parc era o alee în stânga cu copacii cei mai bătrâni …Acolo veneau rândunele şi cântau iar lui Q îi plăceau rândunelele……A mers de atâtea şi atâtea ori printre acei copaci bătrâni…Nu s-a oprit atunci când trebuia sa se opreasca la singura intersectie din drumul sau spre Beta…A auzit paşii grăbiţi ai oamenilor şi a avut încredere în ei!…A avut încredere în oameni! Era sigur că dacă nu va avea voie să treacă cineva l-ar oprit! Un om, oricare ar fi fost, avea încredere în el. Iubea oamenii… Blestemaţi de oameni! Blestemaţi fiţi voi! Şi a trecut, iar omul nu l-a oprit…A trecut până la jumătate până când FW.24.BAN mi-sa întipărit în carnea putredă…nu au mai rămas nici oasele…Şi asta pentru că a îndrăznit să încerce să afle TOTUL!

Problemele unei ape.

Pic. Pic-Pic. Pic-pic-pic-pic-Pic-pic.
Cu aburi. Fix asa cum iti place, săfu.
Bine, na. Daca vrei mai rece, racoreste-ma. Intri cu piciorul drept, usor. Vezi ca iti place in mine si ca temperatura mea e ideala si piciorul stang il urmeaza ca un fulger pe dreptul. Stropi au ajuns peste tot, chiar si in papucul tau prostutule. Acum te lasi cu totul in mine. Lasi capul pe spate, eu iti mangai parul si tu astepti. Din urechi, nas si gura incepe sa iasa o substanta negricioasa si cleioasa. E ziua ta de azi, pe care mi-o povestesti mie, singura care te asculta, nu? Iar te-ai trezit prea tarziu, iar ai intarziat, iar colegii ti-au refuzat o idee proasta -chiar si pentru mine, si vorba aia...- pe care tu o considerai inedita, iar ti-ai patat camasa cu sos de rosii fiindca iti era lene sa te schimbi, iar ai evitat sa vorbesti cu aia a ta, iar spui ca nu mai poti, iar, iar, iar. Dar pana cand? Eu mai pot? Esti in mine si te ascult de 4 ori pe saptamana, de o doua duzini si ceva de ani. Te ridici, pui in palma sampon anti-matreata, cu catifelare si pentru stralucire si te speli. Eu pana cand crezi ca o sa mai pot sa te ascult si sa iti suport toate plangerile, planurile si ideile? Mmmm? Pana cand? Am incercat sa te invat tampitule ca nu tot ce zboara se mananca, ca o sa fii impuscat si tradat chiar daca tu nu ai ucis, ranit sau tradat pe cineva, ca nu tu decizi pentru tine, ca pentru ca orice plan de-al tau, sa-ti iasa, nenorocitule, trebuie sa muncesti. DA! Sa muncesti si tot e posibil sa-o dai in bara asa ca termina cu planurile marete si toata tampeniile care te distrug si ma distrug si pe mine! Pe mine in care intri si in care te speli de toata murdaria lum...
-Hey hey mama said the way you move, Gon' make you sweat, nanana you groove. Ah nanana child na shake that thing, Gon' make you burn, gon' make you sting.Tananana tananana nana nanaramp!!!! Ah yeah ah yeah. ah ah oh yeah.
Imi pare bine ca macar tu canti. Te asezi. Te clatesti cu mine. Te invelisti in mine. Te incalzesti in mine. Ma iubesti. Acum te speli pe restul corpului tau. E linsite. Intri din nou in mine. Acum e momentul in care tu vrei sa te limpezesti absolut total si sa nu te gandesti la nimic cateva secunde. Toata substanta ta neagra iese din tine si intra in mine. Transparenta mea se transforma in negreala. Acum eu intru in tine prin fiecare por al pielii tale, prin orice orificiu si prin orice. Acum suntem unul intr-altul. Simti? Spune? Iti sunt sangele din fiecare organ, iti sunt fiecare inspiratie si fiecare bataie a inmii. Fiecare nucleu, lizozom, vacuola si celula. Fiecare nerv si durere! Fiecare Vis! Fiecare PLAN! SUNT TOT CE ITI DORESTI SI TOT CE AI VISAT SI O SA VISEZI, TU MURITOR NEPRICAJIT! MA SIMTI? Fie... Pentru ce vrei tu sa te speli eu nu am sapun. Ridici capacul cazii. Canalul ma absoarbe, iubitule. Acum te jocuri cu mine. Stropesti, te mai clatesti, desenezi, obervi tornada pe care eu o formeza la gura de scurgere, iti amintesti ceva, te ridici, alunci, cazi, eu te prind, te ridici din nou, te stergi si pleci. Eu imediat ma scurg de tot. Cogalt-cogalt-cogalt-cogalt-Cogalt-cogalt. Cogalt-Cogalt. Cogalt.