Mi.l re-vreau pe jiminy criket.
Asa gandea in iad, Matilda.
A plecat fara de veste, fara ,,la revedere" , fara sa.mi ceara voie. Iubitul meu m.a parasit.
Asa soptea in iad, Matilda.
Ai plecat jiminy criket.
Asa prima lacrima lua nastere.
Matilda realizeaza incet-incet ca nu mai are cui vorbi, ca flacarile o inconjoara si ca nu mai are pe cine si cum A Iubi.
Nici macar un greieras.
Matilda, uimita realizeaza apoi ca nu mai exista o constiinta care sa.i spuna unde si de ce sa faca, cand si cum sa taca.
Matilda, cu parul balai, a avut o grozava sclipire! A vrut sa faca ceva dar
A uitat.
Toate amintirile,uitarile,viciile,gesturile,ratiunile,urile,fricile,constiinta si.le uitase in jiminy cricket, greierasul verzuliu.
Printre pasari de foc si parauri de lacrimi, Matilda, cu obrajii arsi, se ruga.
Jiminy cricket nu o mai asculta.
Matilda si.a dat seama ca ceva nu e in regula, ca chemarile ei sunt in zadar si ca iubitul ei nu are sa raspunda.
Jiminy cricket.
Jiminy cricket nu era doar o verzulie constiinta, era un vis impreuna cu o vointa.
Matilda plangea.
Focul o miruia.
Parul ii ardea.
Inima ii mai batea.
Umbra lui Jiminy Cricket radea.
