miercuri, 5 iunie 2013

regele moare?

Iar au înflorit teii…
Mama, Tată, iar au înnebunit teii!!!!
Și mirosul lor mă îmbată
Nu cred că mă voi mai trezi vreodată…
Să îi tăiem!
Să îi tăiem pe toți, pentru că altfel nu mai putem.
Cei de lângă bloc, apoi cei din parc, cei din oraș și pe toți ceilalți din lume
Va fi secretul nostru, al meu și al vostru.
Să îi tăiem cu fierestrăul, iar dacă nu sunt suficiente în lume câți salcâmi îi tăiem cu lingurițe
sau cu periuțe de dinți, sau uite, cu degetul ăsta
îmi dau eu mâna, dar să îi tăiem
odată și pentru totdeauna.
Cu florile să nu facem ceai, iar cu crengile să nu construim căsuțe.
Îi ardem, să nu afle nimeni niciodată.
Cu cenușa lor nu ma fac Othello și nicidecum Treplev
dacă trebuie, eu promit, promit, o voi mânca
cu cealaltă mână, daca alta nu voi mai avea,
cu cealaltă gură, dacă asta nu va mai putea,
cu celălalt stomac, dacă altul…
Închideți geamurile și purtați măști!
măști groase, fără grimase și fără ochi.
…E în piele,
dar o dau jos,
fac tot ca să nu mai simt mirosul cel mai frumos!
Prefer algele împuțite sau șobolanii descărnați
dar fără tei parfumați…
Vă rog, tăiați-mi teii și dați-mi grâne
iar eu voi spera, cuminte, la zile și nopți mai bune.
Se aude un avion. Ah, a desfrunzit teii. Ah, a prăbușit teii. Ah, teii?

Un comentariu:

Andrei Veres spunea...

Long live the King