joi, 18 iulie 2013

Atunci cand sperii un cal, calul fuge

Este un latrat turbat si surd de zile in sir. In cazul in care relatiile diplomatice trimise de vulturi albi, de la distanta, nu vor rodi, iti voi declara razboi si iti jur, iubito, voi lupta cavaler si cu machiavelism. Teritoriul asta nu se va lasa cucerit, pentru ca nu este al meu, ci al copiilor copiilor mei, nu ai nostri, ma asculti? Ma auzi, iubito?

Tendintele tale hegemonice vor fi oprite cu ajutorul corpurilor vecine. Aurul este in minele mele si acolo va ramane, pentru ca el nu este al meu, ci al copiilor copiilor mei, nu ai nostri, ma privesti? Ma vezi, iubito?

Fulgerele biciuiesc cerul care tuna de durere, dar cat timp aici, pe pamant, potopul nu imi va scufunda corabiile, eu navighez si caut sa ma extind in trupuri straine. Ridici steagul pacii pe care abia il flutura superficial a ta suflare, nu a vantului strigare. Iar vantul e urletul meu, nu al copiilor copiilor mei, nici ai nostri, ma intelegi? Ma concepi, iubito?

Poamele, femeile, copiii si barbatii se vor ascunde, iar eu te voi invinge. Ma voi apara. Eu nu voi ataca. Eu nu voi a ma lasa. E pace ori e apocalispa lui Ioan, pentru ca asta este lupta mea, nu a copiilor copiilor mei, nici ai nostri, ma simti? Ma mai simti, iubito?

E despre alegere. E despre asumare,necunoscuta fetei tale frumoase si sufletului tau care ma curenteaza. E despre lupta. E despre pace.

Un comentariu:

Cristina C spunea...

Salut!
Pentru ca imi place blogul tau, am inceput sa-l urmaresc. Te astept pe la mine http://filmandotherstories.blogspot.se/
si daca ai placere sa ma urmaresti...
:) O vara frumoasa iti doresc!